S-a nascut in comuna Horia, judetul Tulcea, la 22 iulie 1941.
Intre anii 1954-1957 urmeaza cursurile Liceului “Spiru Haret” din Tulcea. A urmat Facultatea de istorie din cadrul Universitatii Bucuresti, sectia Istorie universala veche si arheologie pe care o absolva in 1964. Specialist in istorie universala veche si arheologie. Doctor in istorie.
Inca din perioada studentiei a lucrat pe santierele arheologice de la: Histria (unde a lucrat sub conducerea unor cercetatori ca Petre Alexandrescu si Aurelian Petre), Ciurel si Babadag (cu Sebastian Morintz), Magurele (cu Petre Roman), Uzum Baiir si Nalbant (cu G. Simion), manifestand interes mai ales pentru istoria veche a Dobrogei, ca fiu al ei.
Dupa absolvirea facultatii a lucrat ca profesor de istorie in invatamantul liceal si ca inspector scolar de specialitate la Inspectoratul Scolar judetean Tulcea.
Din 1970, muzeograf principal, sef de sectie si director al Muzeului de Istorie si Arheologie din Tulcea, unde desfasoara o bogata activitate in domeniul muzeologiei si cercetarii arheologice.
A lucrat efectiv la realizarea Muzeului de arheologie, incepand cu constructia cladirii si departajarea spatiilor muzeale, cu organizarea tematica a expozitiei de baza, si terminand cu etalarea exponatelor muzeale.
Devine seful sectiei de istorie si arheologie, organizata ca muzeu distinct in 1981, dupa construirea celui de-al doilea pavilion.
In 1974 beneficiaza de o bursa de studii in Italia, iar in 1999 la Viena.
In anul 1979 isi ia doctoratul in istorie la Universitatea din Bucuresti cu tema Contributii la cunoasterea villae – lor romane din Dobrogea.
Din 1971 si-a ales ca tema de cercetare Asezari rurale din epoca romana in baza careia a inceput investigatiile in mediul rural. A avut sansa sa cerceteze arheologic o “villa rustica” la Horia si sa inceapa cercetarile in bazilica paleocrestina de la Niculitel.
A realizat numeroase periegeze care i-au inlesnit localizarea unui mare numar de nuclee de locuire din toate timpurile istorice. S-a interesat in mod special de fermele romane si de asezarile autohtone de epoca romana intrucat teritoriul cetatii Noviodunum cuprinde cele mai variate forme de locuire romana. A cercetat imprejurimile localitatii Niculitel intre anii 1972-1977, iar din 1978 cursul superior al Telitei.
Pana in prezent a efectuat cercetari arheologice in patru asezari autohtone: Frecatei (1982), Telita / Amza (1987-1988), Sarichioi / Saratura (1989), Revarsarea / Cotul Tichilesti (1990).
Din 1995 Comisia Nationala de Arheologie i-a incredintat responsabilitatea santierului arheologic Noviodunum. In ultimii ani, prin stradania cercetatorului Victor Baumann, acest santier s-a transformat intr-un Centru de cercetari arheologice, avand amenajata o baza arheologica la care au fost invitati cercetatori din tara si din strainatate pentru a participa la campaniile arheologice.
Director adjunct al Institutului de Cercetari Eco-Muzeale (1993-2008).
A publicat peste 40 de studii in reviste din tara si din strainatate si a sustinut peste 25 de comunicari la diferite sesiuni sau congrese stiintifice (Velico – Tarnovo, Berna, Chisinau, Viena).
Opera stiintifica
In volume:
- Ferma romana din Dobrogea, Tulcea, 1963
- Aspecte ale romanizarii populatiei autohtone din zona Dunarii de Jos in secolele I-IV p. Chr.. Bucuresti, Editura Universitas, 1992
- Asezari rurale antice in zona Gurilor Dunarii. Contributii arheologice la cunoasterea habitatului rural (sec I-IV p. Chr), Tulcea, 1995
- Sangele martirilor. Constanta: Editura Arhiepiscopiei Tomisului, 2004, 232 p.+ 9 planse
- Prezenta elenilor la Tulcea. Bucuresti: XPRESS Printing, 2005, 159 p.
Studii si articole:
- Bazilica cu “Martyrion” din epoca romanitatii tarzii descoperita la Niculitel (jud. Tulcea)
- Consideratii asupra importului de amfore grecesti in nordul Dobrogei
- Monede romane si bizantine provenite din nordul Dobrogei
- Proprietari funciari in Dobrogea romana
- Cultul lui Hercules in asezarile romane din zona Posta – Telita (judetul Tulcea
- Cu privire la cultura vitei-de -vie in nordul Dobrogei, in antichitatea romana
- Dr. V.H.Baumann – Tezaur arheologic