„Viata urbana s-a reluat mai intens din sec. 10, odata cu revenirea stapanirii bizantine in Dobrogea. Orasul este printre centrele dobrogene importante care si-au pastrat aproape fara intrerupere existenta economica si mili­tara pana la inceputul evului mediu. De altfel, aici a fost localizata ipotetic de unii autori Vicina. De mentionat totodata controlul bizantin existent aici pana la aparitia tatarilor la Dunare, prezenta probata prin numeroasele descoperiri arheologice din aseza­re si zona, de la ceramica, unelte si arme pana la piese de podoaba si de cult specifice, monede si sigilii. Dintre cele din urma le numim, pentru impor­tanta lor si a orasului, pe cele imperiale de la Isaac II Angelos (1185-1195). O documentatie extrem de bogata au adus cercetarile din necropolele orasului. Numeroase morminte de incineratie si inhumatie din sec. 1-3 d.Hr. contin ceramica, sticlarie, monede, obiecte de port si de podoaba diverse etc. Varietatea de rituri funerare inregistrate in necropola timpurie arata inca o data ca in comunitatea urbana existau neamuri diferite. Astfel, in sec. 2d.Hr., pe langa masa populatiei romane sau aflate in curs de romanizare se gasea si o comunitate greaca. Mai tarziu li se alatura, in afara unor greco-orientali sau chiar iberici si alte neamuri alogene, mai ales incepand cu sec. 3-4 si ulterior. Numeroase morminte arata, pe de alta parte, diferentele sociale din oras – de notat printre var­furi sarcofagul din marmura cu inscriptia in limba greaca al unui gerusiast din sec. 2 d.Hr. sau placa funerara a → alumni-lor prefectului flotei moesice, precum si mormantul cruciform monumental, de zidarie de bolti, al unei familii din sec. 4 d.Hr. descoperit chiar in apropierea cetatii etc. De asemenea, cele peste 170 de morminte din sec. 11-12 constituie un alt adaos important la cunoasterea culturii materiale si spirituale a populatiei din epoca medievala timpurie, in inventarul lor figurand obiecte de podoaba si de cult, accesorii vestimentare, monede etc.”

 

Alexandru Barnea in :
 
Enciclopedia Arheologiei si Istoriei Vechi a Romaniei,
vol. III, M-Q, Constantin Preda (coord.), Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2000, p. 204-206